Boala Alzheimer (afecțiuni medicale)

Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o boala fizica care afecteaza creierul. Este denumita dupa Alois Alzheimer, medicul care a descris-o pentru prima data. Boala Alzheimer este o tulburare neurologica progresiva si ireversibila care provoaca atrofierea (micsorarea) creierului si moartea celulelor creierului.

Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza a dementei. Dementa este un declin continuu al proceselor gandirii, abilitatilor comportamentale si sociale si afecteaza capacitatea unei persoane de a functiona independent.

La nivel mondial, aproximativ 55 de milioane de oameni sufera de dementa. Deoarece proportia persoanelor in varsta este in ascensiune, se preconizeaza ca acest numar va creste la 78 de milioane in 2030 si la 139 de milioane in 2050.

Care sunt cauzele bolii Alzheimer?

Se crede ca boala Alzheimer este cauzata de acumularea anormala de proteine in interiorul si in jurul celulelor creierului. Una dintre proteinele implicate se numeste amiloid, iar depozitele de amiloid formeaza placi in jurul celulelor creierului. Cealalta proteina se numeste tau si creeaza dezechilibre la nivelul celulelor cerebrale.
Desi nu se stie exact ce cauzeaza initierea acestui proces, oamenii de stiinta stiu acum ca acesta debuteaza cu multi ani inainte de aparitia simptomelor.
Pe masura ce procentul celulelor afectate creste, exista si o scadere a sintezei mesagerilor chimici (numiti neurotransmitatori) implicati in trimiterea de mesaje sau semnale intre celulele creierului.
In timp, diferite zone ale creierului se micsoreaza si memoria este prima functie afectata, dar in anumite forme particulare ale bolii, primele afectate pot fi si vederea sau limbajul.

Care sunt simptomele bolii Alzheimer?

Semnele timpurii ale bolii includ uitarea evenimentelor sau a conversatiilor recente. Pe masura ce boala progreseaza, o persoana cu boala Alzheimer va dezvolta tulburari severe de memorie si isi va pierde capacitatea de a indeplini sarcinile de zi cu zi.
Pierderea memoriei este simptomul cheie al bolii Alzheimer.

Modificarile creierului asociate cu boala Alzheimer afecteaza zone cerebrale corelate cu:

Memoria
Cu totii avem ocazional pierderi de memorie, dar pierderea de memorie asociata cu boala Alzheimer persista si se agraveaza, afectand capacitatea de a functiona la locul de munca sau acasa.
Persoanele cu Alzheimer pot:
● Repeta afirmatiile si intrebarile din nou si din nou;
● Uita conversatiile, intalnirile sau evenimentele fara a si le aminti mai tarziu;
● Pot rataci obiectele punandu-le in locuri ilogice;
● Se pot rataci in locuri familiare;
● Intampina probleme in a gasi cuvintele potrivite pentru a identifica obiecte, a exprima ganduri sau a participa la conversatii.
In stadiul mai avansat al bolii, pot uita numele membrilor familiei si numele obiectelor.

Gandirea si rationamentul
Boala Alzheimer provoaca dificultati de concentrare si de gandire, in special in legatura cu anumite concepte abstracte precum numerele. Sarcinile precum gestiunea financiara sau plata facturilor pot deveni dificile pentru o persoana cu boala Alzheimer.

Emiterea de judecati si decizii
Alzheimer provoaca o scaderea capacitatii de a lua decizii in situatiile de zi cu zi. De exemplu, o persoana cu boala Alzheimer poate lua decizii irationale si necaracteristice.

Planificarea si indeplinirea sarcinilor familiare
Activitatile de rutina care necesita pasi succesivi, cum ar fi planificarea si gatitul unei mese sau participarea la un joc de familie pot deveni o provocare pe masura ce boala progreseaza. In cele din urma, persoanele cu boala Alzheimer avansata uita adesea cum sa indeplineasca sarcini de baza, cum ar fi imbracatul sau spalatul.

Schimbari de personalitate si comportament
Modificarile creierului care apar in boala Alzheimer pot afecta dispozitia si comportamentul. Problemele asociate pot fi:
● Depresie;
● Apatie;
● Retragere sociala;
● Modificari ale dispozitiei;
● Neincredere in ceilalti;
● Iritabilitate si agresivitate;
● Modificari ale obiceiurilor de somn;
● Ratacire;
● Pierderea inhibitiilor;
● Iluzii, cum ar fi a crede ca ceva a fost furat.

Abilitati pastrate
Multe abilitati importante sunt pastrate pentru perioade mai lungi, chiar daca simptomele se agraveaza. Abilitatile pastrate pot include citirea sau ascultarea de carti, povestirea si rememorarea, cantatul, ascultarea muzicii, dansul, desenul.
Aceste abilitati pot fi pastrate mai mult timp deoarece sunt controlate de parti ale creierului afectate mai tarziu in evolutia bolii.

Cand este cazul sa mergem la medic?
O serie de afectiuni, inclusiv afectiuni tratabile, pot duce la pierderea memoriei sau la alte simptome asociate dementei. Daca va preocupa memoria sau alte abilitati de gandire, discutati cu medicul dumneavoastra pentru o evaluare si un diagnostic amanuntit.
De asemenea, daca sunteti ingrijorat de unele modificari legate de abilitatile de gandire pe care le observati la un membru al familiei sau la un prieten, vorbiti despre acest lucru si programati un consult medical la care puteti sa il insotiti.

Cum poate fi diagnosticata boala Alzheimer?

Diagnostic
O parte importanta a diagnosticarii bolii Alzheimer include posibilitatea descrierii simptomelor, precum si perspectiva unui membru apropiat al familiei sau a unui prieten despre simptome si impactul acestora asupra vietii de zi cu zi. In plus, un diagnostic al bolii Alzheimer se bazeaza pe anumite teste pe care medicul le recomanda.
Testele de laborator si cele imagistice pot exclude alte cauze potentiale sau pot ajuta medicul sa identifice mai bine boala care provoaca simptomele asociate dementei.

Examen fizic si neurologic
Medicul va efectua un examen fizic si va evalua sanatatea neurologica generala testand urmatoarele:
● Reflexele;
● Tonusul muscular si forta;
● Abilitatea de a va ridica de pe scaun si de a traversa camera;
● Simtul vazului si auzului;
● Coordonarea;
● Echilibrul.

Teste de laborator
Testele de sange pot ajuta medicul sa excluda alte cauze potentiale ale pierderii memoriei , cum ar fi o tulburare tiroidiana sau un deficit de anumite vitamine.

Starea psihica si testarea neuropsihologica
Medicul poate efectua in cabinet o testare pentru a evalua memoria si alte abilitati de gandire. Aceste teste pot ajuta la stabilirea unui diagnostic si pot servi drept punct de plecare pentru a urmari evolutia simptomelor in viitor.

Imagistica structurii creierului
Imaginile creierului sunt folosite in principal pentru a identifica anomalii vizibile legate de alte afectiuni decat boala Alzheimer - cum ar fi accidente vasculare cerebrale, traumatisme sau tumori - care pot provoca schimbari cognitive. 
Imagistica structurilor creierului include urmatoarele:

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN)
RMN-ul foloseste unde radio si un camp magnetic puternic pentru a produce imagini detaliate ale creierului. Un RMN este, in general, preferat unei scanari CT pentru evaluarea dementei.

Tomografia computerizata (CT)
O scanare CT, o tehnologie specializata cu raze X, produce imagini in sectiune transversala a creierului. De obicei, este folosit pentru a exclude tumori, accidente vasculare cerebrale si leziuni la cap.

Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
In timpul unei scanari PET, un trasor radioactiv de nivel scazut este injectat in sange pentru a dezvalui o anumita caracteristica a creierului. 

Teste de diagnostic
Cercetatorii lucreaza pentru a dezvolta teste care pot masura semnele biologice ale proceselor din creier. Aceste teste, inclusiv testele de sange, pot imbunatati acuratetea diagnosticelor si pot permite diagnosticarea mai devreme, inainte de aparitia simptomelor. 
Biomarkerii pot detecta prezenta proteinelor specifice (amiloid si tau).
In general, testarea genetica nu este recomandata pentru evaluarea de rutina a bolii Alzheimer. Exceptie fac persoanele care au antecedente familiale de boala Alzheimer cu debut precoce. Se recomanda o intalnire cu un medic genetician pentru a discuta despre riscurile si beneficiile testarii genetice inainte de a fi supus oricaror teste.

Care este impactul psihologic si emotional al diagnosticului de boala Alzheimer?

O persoana diagnosticata recent cu dementa Alzheimer este posibil sa experimenteze o serie de emotii. Acestea pot include durere, furie, soc, frica, neincredere si chiar usurare. Uneori, oamenii experimenteaza reactii pozitive atunci cand primesc un diagnostic de dementa. Se pot simti usurati pentru ca stiu de ce anume sufera si pot urma un plan de tratament adecvat.
Uele persoane s-ar putea lupta sa faca fata acestor emotii. Ei pot simti frica de viitor, pot fi speriati de momentele de confuzie si uitare si pot fi ingrijorati cu privire la impactul pe care dementa il are asupra vietii celor dragi.
Confirmarea unui diagnostic poate declansa depresie si anxietate la unele persoane. Exista o serie de terapii si, daca este necesar, tratamente medicamentoase disponibile pentru depresie si anxietate.
Cei din jurul persoanei vor avea, de asemenea, propriile lor reactii emotionale cu care se vor confrunta. Este important ca atat persoana diagnosticata, cat si cei din jur sa isi exprime aceste emotii.

Care este tratamentul bolii Alzheimer?

Momentan, nu exista nici un tratament curativ pentru boala Alzheimer. Odata ce o persoana incepe sa prezinte simptome precum pierderea memoriei si probleme cu invatarea, judecata si comunicarea, nu exista tratamente care pot sa opreasca manifestarile bolii. Dar exista medicamente care pot ameliora unele dintre simptome. Ele pot incetini evolutia bolii si pot ajuta la o gestionare mai buna a simptomelor.
Medicul va va ajuta sa alegeti cel mai bun tratament in functie de varsta, starea generala de sanatate, istoricul medical si severitatea afectiunii.
Unele medicamente limiteaza descompunerea unei substante chimice din creier, numita acetilcolina, care este importanta pentru memorie si invatare. 
Medicii pot prescrie, de asemenea, medicamente pentru alte probleme de sanatate care apar impreuna cu boala, inclusiv depresie, insomnie si probleme de comportament, cum ar fi agitatia si agresivitatea.

Mai multe cercetari
Oamenii de stiinta cauta noi tratamente pentru boala Alzheimer. In cadrul unor studii clinice testeaza noi medicamente pentru a observa daca pot incetini progresul bolii sau pot imbunatati problemele de memorie sau alte simptome. De asemenea, se cerceteaza si alte modalitati, in afara medicamentelor, de a trata boala, cum ar fi un vaccin impotriva Alzheimer.

Multi oameni au sperat ca suplimente precum vitamina E, coenzima Q10, calciul coral, ginkgo biloba si huperzina A ar putea functiona ca si tratamente pentru boala. Dar, pana acum, nu exista dovezi concrete, asa ca cercetarile sunt in continua derulare.
Oamenii de stiinta continua sa caute modalitati de a diagnostica boala Alzheimer precoce, pentru a initia cat mai devreme posibil tratamentul, inainte de aparitia simptomelor.